Expunere despre metodÄeste un tratat filosofic Či autobiografic publicat de RenĆ© Descartes Ć®n 1637, cunoscut drept sursa celebrului citat āJe pense, donc je suisā (āGĆ¢ndesc, deci existā). Cartea marcheazÄ o cumpÄnÄ Ć®n gĆ¢ndirea europeanÄ; este o autobiografie intelectualÄ Ć®n care autorul evidenČiazÄ diferenČa dintre matematicÄ Či ČtiinČele experimentale Či mÄsura Ć®n care fiecare om poate gÄsi adevÄrul. BazĆ¢ndu-se pe propriile sale cercetÄri de geometrie, opticÄ, astronomie Či fiziologie, Descartes a dezvoltat metoda ipoteticÄ care caracterizeazÄ ČtiinČa modernÄ, iar aceasta a ajuns curĆ¢nd sÄ Ć®nlocuiascÄ metodele tradiČionale derivate de la Aristotel. Multe dintre cele mai radicale idei ale lui Descartes - cum ar fi diferenČa dintre percepČiile noastre Či realitÄČile care le determinÄ - au fost extrem de influente Ć®n dezvoltarea filosofiei moderne.
Ā
Tratatul este Ć®mpÄrČit Ć®n Čase pÄrČi: Ć®n prima se gÄsesc diverse consideraČii referitoare la ČtiinČe; Ć®n a doua, principalele reguli ale metodei pe care autorul a descoperit-o, Ć®n a treia, cĆ¢teva reguli ale ÅtiinÅ£ei moralei, deduse din aceastÄ metodÄ; Ć®n a patra, raČionamentele prin care el stabileČte existenČa lui Dumnezeu Či a sufletului omenesc, care sunt fundamentele metafizicii sale; Ć®n a cincea, ordinea Ć®ntrebÄrilor fizice pe care le-a investigat Či, Ć®n special, explicarea bÄtÄilor inimii Či a unor pÄreri neclare referitoare la medicinÄ, precum Či diferenČa dintre sufletul omului Či cel al animalelor; Či, Ć®n ultima, ce socoteÅte autorul cÄ trebuie cÄutat spre a progresa Ć®n continuare Ć®n cercetarea naturii Åi ce consideraÅ£ii l-au determinat sÄ scrie.
Ā
Acesta este o ediÅ£ie trilingvÄ, care include textul latin, versiunea francezÄ Či traducerea romĆ¢neascÄ. Traducerea profesorului Dan Negrescu a textului latin este modernÄ, clarÄ Či adnotatÄ, idealÄ pentru cititorii care nu sunt familiarizaČi cu contextul intelectual al lui Descartes. Cartea include Či o postfaČÄ a academicianului Gheorghe VlÄduČescu, care trateazÄ atĆ¢t aspectele istorice, cĆ¢t Či cele filosofice ale textului, permiČĆ¢nd cititorului sÄ interpreteze aceastÄ lucrare Ć®n cadrul proiectului mai mare al lui Descartes.
Ā
āNici un lucru nu este mai egal Ć®mpÄrÅ£it Ć®ntre oameni decĆ¢t Ć®nÅ£elepciunea, cÄci fiecare socoteÅte cÄ o are Ć®ntr-atĆ¢t din belÅug, Ć®ncĆ¢t nici aceia care au dorinÅ£e nesÄÅ£ioase, sau pe care natura nu i-a mulÅ£umit vreodatÄ Ć®n vreo altÄ privinÅ£Ä, nu obiÅnuiesc sÄ-Åi doreascÄ o minte mai bunÄ decĆ¢t cea pe care o au.
Se pare cÄ Ć®n aceastÄ problemÄ nu trebuie creĀzut cÄ toÅ£i se Ć®nÅealÄ Ć®n egalÄ mÄsurÄ, ci, mai curĆ¢nd, cÄ puterea de a judeca imparÅ£ial Åi de a distinge adevÄrul de fals (pe care o numim la propriu Ć®nÅ£elepciune sau dreaptÄ raÅ£iune) ne-a fost Ć®nnÄscutÄ egalÄ, nouÄ tuturor, de la naturÄ. Åi astfel diversitatea pÄrerilor noasĀtre nu decurge din aceea cÄ unii am fi fost dotaÅ£i cu o mai mare putere a raÅ£iunii decĆ¢t alÅ£ii, ci doar din faptul cÄ nu ne conducem gĆ¢ndirea pe aceleaÅi cÄi Åi nici nu tindem cÄtre aceleaÅi lucruri. CÄci nu e suficient sÄ te prevalezi de spiritul Ć®nnÄscut2, ci meritoriu este sÄ te foloseÅti drept de el. Sufletele mai distinse sunt Ć®ncÄpÄtoare atĆ¢t pentru virtuÅ£ile superiĀoare, cĆ¢t Åi pentru vicii; Åi, mai mult Ć®nainteazÄ cei care, Å£inĆ¢nd mereu calea cea dreaptÄ, vin cu pas foarte liniÅtit, decĆ¢t cei care, adesea, rÄtÄcind, pÄÅesc mai repede.ā
RenĆ© Descartes,Ā Expunere despre metodÄ